Archive for Ianuarie, 2010

Municipalitatea susţine că dacă acestea ar fi administrate de autorităţile locale, ar ajuta la dezvoltarea oraşului

Autorităţile locale din Sfântu-Gheorghe pregătesc o acţiune amplă în care să implice cetăţenii, astfel încât mai multe terenuri şi clădiri aflate în posesia Armatei Române să treacă în administrarea locală.

Astfel, Primăria Sfântu-Gheorghe va demara, în săptămâna care urmează, o acţiune de strângere de semnături de la populaţie, în vederea susţinerii unei adrese ce va fi transmisă Guvernului şi Ministerului Apărării pentru trecerea diverselor obiective ale armatei în administrare locală.

„Cred că trebuie să facem un tam-tam cât mai mare pe această temă şi să obţinem ce dorim”, a spus primarul, care spune că există precedent în ceea ce priveşte trecerea obiectivelor Armatei către administraţiile locale.

„La noi nu se doreşte, nu doar la Sfântu Gheorghe, ci şi altundeva în judeţ – de exemplu la Bodoc e o clădire în care nu mai e nimeni de ani de zile şi deja se fură din ea. Este absurdă situaţia. Eu am spus că nu vreau să dau neapărat o notă de militarizare a Ţinutului Secuiesc, deoarece mai sunt aşa probleme şi în alte oraşe, dar evident că este oarecum o coincidenţă ciudată că în Harghita şi Covasna nu se dau înapoi aceste clădiri”, a mai spus primarul Antal.

În opinia primarului Antal Arpad, acele clădiri şi terenuri care aparţin Armatei dar nu mai sunt folosite de către acestea ar trebui administrate local, pentru că altfel acestea nici nu aduc vreun profit, în schimb ar împiedica dezvoltarea oraşului.

„Este o poveste mai veche a municipiului Sfântu-Gheorghe faptul că o serie de unităţi militare blochează într-un fel dezvoltarea oraşului. Există atât probleme sociale, cât şi probleme economice care din cauza terenurilor şi clădirilor netransmise autorităţilor locale blochează dezvoltarea. În decembrie 2009, UM 1048 a lansat o licitaţie pentru un teren de aproape 30 de hectare, iar Primăria a câştigat licitaţia”, a declarat Antal Arpad.

Licitaţie câştigată printr-un cal

Primarul a expus o adevărată păţanie referitoare la licitaţia respectivă, explicând că terenul scos la licitaţie viza închirierea acestuia pentru păşunat. Municipalitatea din Sfântu-Gheorghe, pentru a putea participa cu şanse reale de câştig la această licitaţie, a ataşat documentaţiei cerute la licitaţie inclusiv actele doveditoare ale posesiei unui singur… cal.

„A fost un episod picant momentul deschiderii plicului de la Primărie, atunci când s-a văzut că avem un cal, dar aveam toate documentaţiile necesare cerute pentru calul respectiv. Am câştigat licitaţia cu suma de 349 de lei pe lună, pentru patru ani, pentru suprafaţa de 28 de hectare. Practic, putem demonstra în acest moment faptul că Armata nu are nevoie de acest teren şi nici nu obţine un venit foarte mare, deci nu cred că poate spune cineva că nu se dă municipiului terenul pentru că Armata ar câştiga un venit substanţial prin acesta”, a spus Antal Arpad.

Primarul a recunoscut că municipalitatea nu va utiliza nicicum acest teren pe care l-a închiriat de la Armată pentru patru ani, ci doar a vrut să demonstreze că această instituţie nu are nevoie practică de teren. În spirit de glumă, edilul a promis că va scoate totuşi calul la păscut, deoarece acesta „merită” un astfel de tratament, din moment ce prin el a fost posibilă câştigarea licitaţiei.

Cele două 28 de hectare închiriate de către Primărie sunt parte din poligonul Armatei de pe strada Borviz, iar contractul de închiriere interzice administraţiei locale să subînchirieze sau să folosească terenul în alte scopuri decât păşunatul, existând însă o obligaţie de cosire a ierbii de pe acesta.

Teren pentru cimitir

În acelaşi context, primarul Antal Arpad spune că obiectivele nefolosite ale Armatei ar putea contribui la dezvoltarea municipiului, dacă ar trece în administrarea acestuia. Astfel, dacă politgonul, în întreaga sa suprafaţă ar deveni al autorităţilor locale, primarul ar dori ca o parte a acestuia să fie folosită pentru extinderea Cimitirului comun.

„Ideal ar fi să primim tot poligonul, pentru că atâta timp cât rămâne poligon, chiar dacă rămân trei hectare pentru Armată, zona de protecţie ar bloca orice dezvoltare. Am o adresă semnată de reprezentanţii bisericilor din Sfântu-Gheorghe – catolici, reformaţi, ortodocşi, evanghelişti, unitarieni – care cer teren pentru Cimitir. Evident, s-ar mai putea face acolo şi un centru de agrement spre Şugaş Băi”, a explicat Antal Arpad.

Acesta a mai identificat şi o clădire aparţinând Unităţii Vânătorilor de munte, din zona Gării. Potrivit lui Antal, clădirea este construită în 1914, iar acum este nefolosită, ca şi cele 49 de hectare de teren aferente. Aici, primarul crede că s-ar putea folosi clădirea pentru învăţământul universitar şi activităţi de cercetare, iar o parte din teren ar putea servi chiar şi unui parc industrial.

Monica Rizea

Judeţul ar avea nevoie de această sumă pentru lucrări la drumuri. Din bugetul naţional ne-a revenit cea mai mică mică sumă din ţară – de 4,9 milioane de lei

Autorităţile din judeţ ar avea nevoie de mai bine de 25 de milioane de lei pentru drumurile din judeţ, în condiţiile în care până acum din bugetul de stat ne-au revenit 4,9 milioane de lei, cea mai mică sumă la acest capitol din toată ţara.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Tamas Sandor, ne-a declarat că aceşti bani ar ajunge pentru a rezolva problema deszăpezirilor şi plombările, dar ar acoperi asfaltarea totală pentru numai 5 km de drum, pe când noi avem în judeţ peste 850 de km de drum judeţean, comunal şi naţional.

„Desigur, nu ne ajunge, este un program 577 guvernamental la care avem o datorie de 6,5 milioane de lei faţă de întreprinzători care au lucrat în 2009 pe aceste programe, dar au avansat în lucrări. Ne-a promis d-na ministru Udrea că plăteşte cu prioritate această datorie, şi în plus ne-ar trebui peste 250 de miliarde de lei vechi pentru a continua acest program şi finaliza aceste lucrări care sunt cuprinse şi începute”, a spus Tamas Sandor.

Drum cu prioritate

Tot legat de drumuri, conducerea CJ intenţionează să participe şi la programul de reabilitare de drumuri judeţene derulat de Ministerul Dezvoltării, care vizează reabilitarea a 10.000 de km pe nivel naţional.

Astfel, CJ are pregătite proiecte pentru  cel puţin 100 de km de drum judeţean care s-ar putea asfalta imediat.

În ceea ce priveşte drumurile naţionale, aici potrivit lui Tamas ministrul Berceanu a promis în urma unei întâlniri continuarea lucrărilor pe acele porţiuni nefinalizate.

„Toate drumurile sunt cu prioritate, dar din bani europeni ne apucăm de Covasna – Zăbala – Catalina – Tg.Secuiesc, un tronson de 19 km, din bani europeni -15,5 milioane de euro, şi o prioritate zero este drumul din Bixad – Balvanyos – Târgu-Secuiesc, la care avem depus un proiect european, dar acolo fondurile s-au epuizat şi acesta va fi prim proiect la acest program de 10.000 de km de drumuri judeţene”, a spus preşedintele CJ.

Tamas Sandor a subliniat că zona turistică Balvanyos şi Covasna sunt două priorităţi judeţene în turism, iar infrastructura de acolo trebuie să fie conectată.

Ana Sidon

Sursa foto: agenda.ro

La eveniment participă peste 20 de echipe

Între 30 şi 31 ianuarie, la Băile Tuşnad are loc cea de-a doua ediţie a Competiţiei de sprint cu atelaje canine“Cupa Băile Tuşnad ”. Startul competiţiei se va da de la pârtia de schi din localitate, iar până acum s-au înscris peste 20 de echipe, din care trei sunt din Sfântu Gheorghe.

Se vor marca trei trasee, primul de cca 4-5 km pentru atelaje mici cu 1-2 câini,  al doilea de cca. 6-7 km pentru atelaje de 3-4 câini şi al treilea  de cca. 12-13 km pentru atelaje de 5-6 câini. Competiţia de la Tuşnad este organizată de către Asociaţiile Green Zone, For Fun şi Aktivity.

„Scopul acestei acţiuni este acela de a promova acest sport, astfel încât cât mai mulţi oameni să afle de el, deoarece este ceva deosebit, care crează o legătură între om şi câine. Dincolo de aceasta, prin atragerea cât mai multor oameni, promovăm zona şi îi facem pe cei care vin să vadă concurul, să iasă din case, să se bucure de aerul curat şi să ia parte la un stil de viaţă activ şi sănătos”, a declarat unul dintre organizatorii evenimentului, Butyka Lorand.

Potrivit acestuia, la eveniment vor participa, pe lângă echipele din Sfântu Gheorghe, echipe din Arad, Borsec, Gheorgheni şi multe alte zone.

Atelajele şi căutarea de aur

Asociaţia Green Zone, înfiinţată în anul 2008 pe baza iniţiativei a 7 tineri din Băile Tuşnad, are ca obiectiv dezvoltarea socio-economică a regiunii prin respectarea principiilor dezvoltării durabile. Asociaţia a organizat,  în parteneriat cu For Fun şi Aktivity, prima compeţde sprint cu atelaje canine la BăTuşnad în 2009.

Folosirea atelajelor canine în competiţii sportive datează de pe vremea „febrei aurului” din Alaska, de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.

În această perioadă, minerii de aur, din distracţie şi motivaţi de sumele mari puse la bătaie în pariuri, se întreceau cu atelaje canine. În scurt timp a devenit necesară elaborarea unor reguli scrise, ceea ce a dus la apariţia primelor cluburi de specialitate.

Sportul cu atelaje canine este cel mai popular sport în Alaska. La acest lucru au contribuit şi evenimentele ca „drumul serului” din 1925 – când oraşul Nome a fost salvat de epidemia de difterie cu ajutorul atelajelor canine – sau succesul expediţiei cercetătorului Roald Amundsen care a fost asistat de atelaje canine în demersul său de a străbate Pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până la Alaska. În anul 1932 această ramură a sporturilor de iarnă a fost prezentă şi la Jocurile Olimpice de Iarnă din Lake Placid.

Sportul modern cu atelaje canine cunoscut în zilele noastre şi-a făcut apariţia în anii 1950 în SUA şi cu câţiva ani de întârziere în Europa de Nord şi de Vest. În Europa de Est primii paşi s-au făcut acum 20 de ani, de către Cehoslovacia; în prezent, în aproape fiecare ţară din zonă există organizaţii mai mult sau mai puţin dezvoltate.

În majoritatea ţărilor în care există cluburi şi asociaţii care activează în acest domeniu există şi federaţii naţionale ale acestora care, la rândul lor, alcătuiesc organizaţii internaţionale. Organizaţia de vârf la nivel mondial este IFSS (International Federation of Sleddog Sports). IFSS face eforturi deosebite pentru a convinge Comitetul Olimpic Internaţional să reintroducă sportul cu atelaje canine în rândul sporturilor olimpice.

Monica Rizea

La Comandău au loc mâine Serbările Zăpezii. 30 de localnici ridică un om de zăpadă de 7 metri

Dacă la Tuşnad avem concurs de atelaje cu câini, la Comandău mâine au loc tradiţionalele Serbări ale Zăpezii, ocazie cu care organizatorii au pus la cale tot felul de concursuri, precum şi o surpriză destăinută la timp ca să atragă turişti – un gigantic om de zăpadă înalt de 7 metri pe care localnicii îl vor ridica în cinstea iernii care la Comandău stă cam şase luni din an.

„De data aceasta va fi o singură zi Serbarile Zăpezii, vor fi concursuri, foc de tabără, concurs cu motosanie şi ATV-uri şi sâmbătă seara de la 8.30 la 22 Bal stradal, muzică, vin fiert. Facem şi om de zăpadă, 30 de persoane lucrează la omul de zăpadă, va avea cca 6 – 7 metri”, a spus primarul Kocsis Bela.

Tot sâmbătă va avea loc şi un concurs de aruncat cu bulgări şi altul de sculptat în zăpadă.

În lume, unul dintre cei mai mari oameni de zăpadă avea 37 de metri şi a fost ridicat în 2008 într-un orăşel american. Acesta era atât de mare, încât cei care l-au construit i-au pus schiuri în loc de gene şi pneuri vopsite în roşu în locul gurii.

În Lituania, omului de zăpadă i se spune „Omul fără minte”, iar în Japonia acesta poartă în mod obligatoriu pe cap o găleată răsturnată.

16 echipe la Pomana Porcului

Tot din categoria voie bună, îmbinată de data aceasta şi cu ademenirea papilelor gustative şi cu tradiţia, la Balvanyos pregătirile pentru Pomana Porcului sunt în toi.

Potrivit primarului Daragus Attila până acum s-au înscris 16 echipe din Germania, Ungaria şi România, iar concursul propriu-zis va avea loc în intervalul 19 – 21 februarie.

După ce vor prinde porcii şi îi vor sacrifica – care tradiţional, care cu asomator – participanţii vor primi câte o jumătate de porc pe echipă, pentru a pregăti toate bucatele.

Pomana Porcului este un festival internaţional intrat în tradiţie când vine vorba de promovarea obiceiurilor legate de ritualul sacrificării porcului. Iniţiatorul, Daragus Attila, a înregistrat marca la OSIM, iar evenimentul atrage anual sute de turişti dornici să vadă de la cap la coadă cum se taie porcul, cum se prepară, şi la final să guste din preparatele specifice.

Ana Sidon

Pentru a treia oară, CL nu a putut aproba proiectul privind schimbul de clădiri cu Institutul Naţional de Hematologie

Proiectul prin care ar fi trebuit să aibă loc un schimb între clădirea Centrului de Transfuzii şi o clădire a Primăriei în care funcţionează Grădiniţa cu program normal nr. 4 nu a trecut nici ieri de consilierii PCM din cadrul Consiliului Local, care de data aceasta s-au abţinut şi proiectul a picat a doua oară.

Acest lucru înseamnă, spune primarul Antal Arpad, că riscăm să pierdem 10 milioane de euro în cadrul Proiectului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), care cuprinde şi reabilitarea şi modernizarea clădirii Centrului de Transfuzii.

Iniţial, problema care s-a pus de către reprezentanţii PCM a fost ca micuţii de la grădiniţă să aibă viitorul asigurat într-un spaţiu cel puţin la fel de dotat.

Reprezentantul părinţilor de la grădiniţă chiar a solicitat ieri expres acest lucru, ca preşcolarii să fie mutaţi într-o clădire adecvată, având în vedere că părinţii au investit în acel spaţiu.

“Vrem să ştim concret unde vor învăţa copiii, să fie o locaţie cât de cât bună”, a spus el.

Problema s-a rezolvat prin modificarea hotărârii, consilierii menţionând în proiect că micuţii se vor muta în anul şcolar 2010 – 2011 în noul sediul al Grădiniţei cu program prelungit „Csipike”, de pe strada Kriza Janos.

Consilierii PCM s-au abţinut însă prin votul lor, motivând că “îşi mai schimbă omul părerile”.

“Nu pot să înţeleg de ce nu se poate avansa într-un subiect, dacă dăm o soluţie, nici aşa nu e bine, nicicum nu e bine. Pierdem 10 milioane de euro, cine îşi asumă responsabilitatea pentru acest lucru?!”, a spus indignat primarul Antal Arpad.

Totodată, consilierul Mădălin Guruianu a menţionat că acest proiect a început în urmă cu un an şi au fost adoptate două hotărâri în care primarul era împuternicit să pună la punct acest transfer complicat între cele două clădiri – una în care funcţionează o grădiniţă şi alta monument istoric, iar în comisii nimeni nu s-a opus proiectului.

“Nu s-au opus până nu a picat viceprimarul. Azi s-a modificat ce au vrut, să fie siguri că cei mici sunt pe mâini bune. Am spus unde îi vom muta, e bătaie de joc pentru un an de muncă, un proiect care a durat mai bine de un an, pică din ambiţii politice”, a spus Guruianu.

PIDU este un proiect amplu de modernizare a centrului municipiului şi orice parte componentă a sa – cum este şi acest transfer – pică, riscăm să pierdem tot proiectul.

Ana Sidon

PCM a cerut ieri la şedinţa CJ ca materialele proiectelor de hotărâre să fie bilingve

Fracţiunea PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna (CJ) a propus ieri în cadrul şedinţei de Consiliu ca materialele de şedinţă să fie puse la dispoziţia consilierilor bilingv, şi steagul secuiesc să fie afişat în sala de şedinţe.

Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a afirmat, că potrivit legii 215 materialele Consiliului Judeţean trebuie primite înainte de şedinţă, în limba maternă.

„Noi asta am cerut în 2008, în iulie şi octombrie, şi de atunci nu am primit, şi acesta este un drept fundamental al omului. Solicităm ca de acum încolo să primim, este important pentru noi. Şi dacă acum avem prefect maghiar, să punem în sala de şedinţe şi steagul secuiesc”, a spus Kulcsar Terza Jozsef.

Legat de solicitarea privind traducerea materialelor de şedinţă, preşedintele CJ, Tamas Sandor, apreciază cererea ca una corectă şi a spus că se vor strădui să îi dea curs.

„De fapt, când ajungem la şedinţa CJ şi proiectele de hotărâre şi expunerile de motive sunt în două limbi, însă n-am ajuns cu munca în faza în care deja în comisie să fie primite, şedinţele sunt cu două săptămâni înainte de şedinţă şi trebuie mai multă efort ca să se traducă şi să fie bine şi tehnic corect, dar o să ne străduim, aşa este nu numai legislaţia, dar şi priorităţile noastre şi trebuie să beneficiem şi să acordăm atenţie acestei laturi”, a spus Tamas Sandor.

Ana Sidon

Consiliul Judeţean Covasna vrea să achiziţioneze un teren şi un imobil pentru Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, care se confruntă cu lipsa spaţiului pentru colecţiile de artă, o hotărâre privind începerea demersurilor în acest sens fiind adoptată joi, transmite corespondentul Mediafax.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a arătat, în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, că reprezentanţii Muzeului Naţional Secuiesc au reclamat lipsa spaţiului pentru prezentarea colecţiei de artă şi a unor creaţii aparţinând unor artişti renumiţi, precum Imre Baász, Sándor Plugor, Jenő Gyárfás, Miklós Barabás, Imre Nagy, Albert Nagy, János Mattis-Teutsch.

Potrivit sursei citate, în prezent Galeria de Artă “Gyárfás Jenő” poate să prezinte doar şapte-opt la sută din colecţiile de artă, iar o altă problemă a muzeului se referă la lipsa posibilităţilor de depozitare şi expunere corespunzătoare a unor colecţii muzeale unice în regiune.

Tamas Sandor a explicat că, lângă sediul Muzeului Naţional Secuiesc, există un teren cu o suprafaţă de 3.399 de metri pătraţi, ai cărui proprietari şi-au manifestat intenţia de a-l vinde. Pe acest teren există o construcţie, astfel că s-ar putea rezolva problemele de depozitare.

Ca urmare, Tamas Sandor a propus aprobarea proiectului de hotărâre privind iniţierea demersurilor necesare pentru achiziţionarea terenului şi a imobilului, pentru a fi făcută o evaluare şi pentru a fi negociat preţul. Consilierii judeţeni au adoptat această hotărâre.

Ulterior, achiziţionarea va fi supusă aprobării plenului.

(Mediafax)

Foto: sepsiszentgyorgy.ro

Pe lângă cele şase magazine tip supermaket deja existente în municipiu, Kaufland deschide în curând un nou supermarket.

Consiliul Local Sfântu-Gheorghe (CL) a aprobat ieri Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea pe strada Lunca Oltului a unui supermarket Kaufland, care va fi construit pe cca 5.000 de mp.

Apariţia unui nou supermarket a ridicat în ultima vreme mai multe întrebări legate de oportunitatea acestuia, în condiţiile în care puterea de cumpărare a cetăţenilor este destul de redusă şi numărul supermarket-urilor unul ridicat.

Autorităţile au decis însă că o investiţie de acest gen este importantă în municipiu.

În afară de acesta, în municipiu mai funcţionează cinci supermarketuri – Billa, Spar, Plus, Profi şi Penny Market şi hypermarketul Trident, toate deschise în ultimii câţiva ani.

(A.S.)

… despre oficializarea limbii maghiare în această zonă.

Nu de puţine ori, ceea ce declară, ceea ce ne spun că ei cred sau ce propun politicienii nu corespunde în totalitate sau nici pe departe cu priorităţile şi opiniile cetăţenilor.

Recent, o Comisie apărută în urma Adunării Aleşilor Locali organizată de PCM şi CNS la Odorheiu Secuiesc anul trecut a anunţat că va convoca pentru data de 12 martie o altă adunare, la care să fie discutat şi aprobat un proiect de hotărâre privind declararea limbii maghiare drept limbă oficială în Ţinutul Secuiesc.

Oana Costin, 22 de ani

Chestia cu limba nu ar fi posibilă fără autonomia Ţinutului Secuiesc- care oricum nu există. Este absurd, te-ai născut aici, ai cetăţenie- care nu e tot una cu naţionalitatea, dar trăind într-o ţară, presupun că eşti obligat să vorbeşti limba, să înveţi tradiţiile, tot ceea ce înseamnă un popor. Şi dacă vrei maghiară, te duci în Ungaria- că dacă eu merg acolo, nu vorbeşte nimeni cu mine româneşte, chiar dacă m-am născut acolo, asta e.

Csilla, 35 de ani

Părerea mea pur personală este că nu e necesar. Mă gândesc, în cazul în care ar deveni oficială, că n-ar mai învăţa nimeni; cei care vor face şcoala în limba maghiară vor părăsi băncile şcolii cu un handicap, din punctul meu de vedere. Eu vorbesc limba română, o folosesc – limba mea maternă este maghiara, dar m-a ajutat foarte mult româna, pe linie profesională. Nu mi se pare oportună oficializarea. Noi ar trebui să ne axăm pe păstrarea tradiţiilor, a culturii, dar nu ştiu dacă e necesară oficializarea. În plus, acest proiect îmi pare a fi un pretext pentru distragerea atenţiei opiniei publice de la starea economică precară pe care o avem, de la lucruri de zi cu zi, chiar esenţiale.

Daniela Ciudaru, 41 de ani

Păi, oare în altă ţară, unde sunt şi alte naţionalităţi, dacă se oficializează toate limbile… atunci cum o să se mai numească? Eu am fost şi în străinătate, dar aşa ceva nu era. În Franţa se vorbeşte numai franceză deşi, acolo sunt tot felul de naţii şi în alte părţi, la fel.

.

.

Costică Lupu, 55 de ani

Este prevăzut în Constituţie, prin legile Statului, că unde sunt peste 20% minoritari, se foloseşte limba acestora ca a doua. Legile astea trebuie respectate, e ca şi declarată a doua limbă oficială, din câte ştiu.

.

.

.

Adrian Nicolae, 33 de ani

Nu mi se pare corect. În România trebuie să se vorbească româneşte. Ce, în Ungaria s-a făcut aşa ceva? Şi acolo sunt cetăţeni români, care nu învaţă limba română în şcolile de acolo,deci nu ar fi corectă oficializarea limbii maghiare, nici măcar în această zonă.

.

.

Pal G. Mihaly, 59 de ani

Eu cred că este normal să se oficializeze. Populaţia din Secuime, în proporţie de 70% este vorbitoare de limba maghiară şi tradiţiile, cunoaşterea limbii, a culturii, se impun.

.

.

.

Vasile Voiculescu, 41 de ani

Nu, nu e ceva normal, pentru că trăim într-un stat de drept, România, şi nu se poate aşa ceva. Avem şi noi copii, e bine să cunoască ambele limbi, nu asta e problema. Cum fetiţa mea, care are opt ani şi ştie română şi maghiară la perfecţie- aşa am dori ca şi ceilalţi de etnie maghiară să cunoască şi ei limba română. Dacă s-ar oficializa, nimeni n-ar mai învăţa româneşte, că nici aşa nu învaţă.

.

Kerekes Lorand, 33 de ani

Este normală oficializarea, majoritatea populaţiei e maghiară. Sigur, maghiara se poate vorbi şi acum, dar sunt pentru oficializare, căci ne-ar ajuta în multe, mai ales în administraţie, populaţia ar comunica mai bine cu oficialităţile. Ar fi deci necesar, pentru că sunt mulţi care nu ştiu limba română sau o ştiu puţin, vag.

.

.

Papp Gyuri, 61 de ani

Nu, în niciun caz să nu se oficializeze. Şi eu sunt maghiar, dar am învăţat româneşte. Părerea mea e că nu se poate, e absurdă treaba, cum să oficializezi maghiara, ca ce chestie? Eu nu sunt de acord, copiii mei vorbesc româneşte excepţional de bine, dar până la urmă nu contează ce limbă vorbeşti, ci cum gândeşti, ce ai în cap.

.

Adrian Gal, 29 de ani

Nu mi se pare o idee bună, pentru că dacă s-ar oficializa, atunci ar trebui să se oficializeze la toate minorităţile din România – turci, machedoni, saşi, rromi. Şi atunci, ce am face, dacă m-aş duce într-un magazin şi ar trebui să cer în romani (ţigănească- n.r.), ce aş face?? Poate unii nu ştiu ungureşte deloc şi atunci, ce fac? Deci nu mi se pare deloc oportun aşa ceva, că ar crea un precedent destul de periculos.

Premiera din această seară de la Teatrul Andrei Mureşanu (TAM) din Sfântu Gheorghe- „Poveşti de familie” de Biljana Srbljanović, în regia lui Cristian Ban, se recomandă a fi un spectacol care va ridica semne de întrebare publicului.

Regizorul Criastian Ban spune că „Poveşti de familie” invită la o incursiune în interiorul fiecărui adult, fiecărui părinte, arătând defapt cum anume percep copiii mediul în care trăiesc şi cum transpun ei, în jocurile lor, lumea de acasă.

„Vorbim despre un text modern şi actual, prin care părinţii vor putea vedea „necenzurat” cum gândesc copiii vremurilor noastre şi care sunt jocurile lor. Pare un spectacol de copii, dar defapt e o comedie neagră, interzisă minorilor sub 16 ani. Publicul se va întâlni, prin această piesă, cu un text nou, de care nu a mai auzit, dar care va lăsa urme”, a declarat Cristian Ban.

Regizorul Cristian Ban este absolvent al şcolii de teatru de la Cluj, iar de la terminarea facultăţii- în 2008, a montat pe scenele teatrelor din Bucureşti, Arad, Braşov şi Timişoara. Spectacolul „Poveşti de familie” este rezultatul bursei câştigate, în 2008, de către Cristian Ban, la Festivalul TamPER2. Bursa iniţiată la Sfântu Gheorghe presupune montarea unui spectacol pe scena TAM de către un tânăr regizor, prin suportarea de catre teatru a tuturor cheltuielilor de producţie.

„Poveşti de Familie” îi are în distribuţie pe Sebastian Marina, Daniel Rizea, Fatma Mohamed şi Alexandrina Costea. Spectacolul va începe de la ora 19, 00, iar biletele se pot procura de la casieria Teatrului.

Monica Rizea